O postare care pretindea a fi povestea unui „judecător de la Tribunalul București” a adunat peste 25.000 de aprecieri, comentarii și distribuiri pe rețelele sociale. În realitate, magistratul nu există, iar textul emoționant a fost generat cu inteligență artificială. Specialiștii avertizează că astfel de pagini sunt folosite ulterior pentru propagandă, așa cum s-a întâmplat și în perioada alegerilor de anul trecut.
Un scenariu croit pentru emoție
„Timp de trei ani am dormit pe băncile din Gara de Nord, hrănindu-mă cu resturile de la un fast food. Acum, la treizeci de ani, sunt judecător și mă ocup exclusiv de cazurile copiilor abandonați.
Așa începe postarea unui așa-zis judecător de la Tribunalul București. Povestea a impresionat zeci de mii de oameni și a strâns în câteva zile peste 25.000 de aprecieri, comentarii și distribuiri. În realitate, magistratul nu există, iar povestea emoționantă a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale. „Felicitări! Respect! Dacă am avea numai judecători de valoarea acestui Om, am fi o țară cu oameni fericiți!”, scria unul dintre comentarii.
Majoritatea reacțiilor au fost de susținere și apreciere, însă printre ele s-au strecurat și atenționări privind faptul că povestea este falsă și generată de AI.
Sociologul Dan Petre explică de ce astfel de mesaje prind foarte ușor la public. „De ce judecător acum? Pentru că subiectul acesta este pe agenda publică. Din ambele direcții, pozitiv și negativ. Atunci există interes pentru acest tip de subiect. Judecătorii sunt asociați, în general, cu poziții de forță, cu putere”, a spus el.
„Reprezintă o poveste interesantă, o formulă nemuritoare, călătoria eroului. Pornește dintr-o poziție de jos și ajunge într-o poziție de foarte sus. E spusă bine, cu emoții, deci nu dă greș”, a adăugat sociologul.
Specialiștii în securitate cibernetică, semnal de alarmă
Experții atrag atenția că, de cele mai multe ori, scopul acestor postări nu este doar emoția, ci construirea unei audiențe care ulterior poate fi manipulată.
„Pot exploata emoțiile, povești lacrimogene menite să înduioșeze și să crească audiența, construirea unei audiențe false… sunt pagini care folosesc conținut emoțional pentru a aduna urmăritori, pe care apoi îi redirecționează spre reclame frauduloase sau propagandă, înșelătorii și fraude, link-uri malițioase”, a spus Cezar Bărbuceanu, reprezentant DNSC.
Astfel de pagini au fost folosite și în campania electorală, când, după ce au crescut artificial, au început să distribuie mesaje de susținere pentru candidatul pro-rus Călin Georgescu.
Specialiștii recomandă verificarea din mai multe surse a identității persoanelor prezentate în astfel de povești, fie prin instituțiile în care pretind că lucrează, fie printr-o simplă documentare pe internet.