După ce au trimis în vizită de curtoazie drone (posibil înarmate) în Polonia și România, rușii au vizitat, ieri noapte, tot din curtoazie, cu avioane de luptă statul estonian. Astfel se vede treaba că Putin dacă nu îl inviți la masă, se invită singur.
În dimineața de 19 septembrie, trei aeronave militare rusești au încălcat, pentru 12 minute, spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei. Poliția aeriană a NATO a fost mobilizată pentru a le escorta în afara spațiului aerian estonian. Concomitent două avioane de vânătoare rusești au efectuat o trecere la joasă altitudine deasupra platformei Petrobaltic din Marea Baltică.
Vrea Putin un război mai mare? Хочет ли Путин большей войны?
Așa cum am spus și după așa zisele negocieri de la Istanbul sau din Alaska, că nu vom avea nicio pace în Ucraina, risc și azi o ipoteză – pun pariu că până la Crăciun vom avea prima criză majoră în Europa: primul avion rusesc doborât deasupra teritoriului NATO.
Rușii asta vor, iar unele țări nu sunt România. Norvegia sau Finlanda vor doborî orice aeronavă rusească dacă nu părăsește spațiul aerian național la primul avertisment.
Putin are nevoie acută de o criză în care să implice NATO ca să poată justifica dezastrul de pe front cu Ucraina, iar NATO nu poate fi umilit de intruziunea aparatelor zburătoare rusești la nesfârșit.
Nu au fost ei, a fost un OZN. Asta spune ambasada Rusiei din București
Într-un comunicat al Ministerului Apărării al Federației Ruse se spune că trei MIG-31 au efectuat un zbor din Karelia către regiunea Kaliningrad.
Zborul a avut loc, citez din comunicat: „fără a încălca granițele altor state, fapt confirmat de mijloacele de control obiectiv. În timpul zborului, avioanele rusești nu s-au abătut de la traseul aerian convenit și nu au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Ruta a trecut deasupra apelor neutre ale Mării Baltice, la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo”.
De altfel, tot cam aceleași vrăjeli au îndrugat și când dronele rusești au intrat în spațiul aerian polonez sau românesc.
Estonia a declarat însă că trei avioane rusești au încălcat timp de 12 minute spațiul său aerian deasupra Golfului Finlandei. Asta spun rușii, asta spun estonienii. Așadar, cine minte?
Alianța ar fi putut doborî MiG-urile inamice?
În noiembrie 2015, Turcia a doborât un bombardier rusesc Su-24 care intrase în spațiul său aerian. Interesant este că autoritățile țării emiseseră în prealabil un avertisment părții ruse, deoarece aeronavele sale zburaseră în mod repetat pe teritoriul turc.
Prin urmare, pe 24 noiembrie, când Kremlinul a pus în scenă o altă provocare, autoritățile turce au dat ordinul de doborâre a avionului. Această acțiune a fost recunoscută ca legitimă în întreaga lume. Interesant este că Turcia, un partener de lungă durată al Rusiei, nu s-a temut să ducă la bun sfârșit această acțiune.
Turcia a acționat corect la momentul respectiv, chiar dacă avionul s-a aflat în spațiul său aerian doar pentru câteva minute. În cazul Estoniei, au fost 12 minute, iar zborul se îndrepta spre capitala țării.
Astăzi, Vladimir Putin își continuă provocările agresive. Desigur, avioanele rusești trebuiau doborâte de sistemele de apărare aeriană. Mai mult, NATO are avioane de vânătoare F-35 care ar putea face acest lucru fără nicio problemă.
Ce vrea să arate Putin cu avioanele de vânătoare din Estonia?
Trucul lui Putin cu avioanele este că acestea pot decola și ateriza rapid. Rușii pot oricând să susțină că aeronavele lor pur și simplu s-au „rătăcit” în Estonia. Am văzut ceva similar când elicopterele belaruse au zburat în Polonia.
Mai mult, aceasta nu este prima dată când avioanele rusești zboară în apropierea navelor suedeze și norvegiene. Este foarte posibil ca data viitoare când va avea loc un atac cu drone asupra Ucrainei, un anumit număr de drone să zboare într-o altă țară NATO. Nu neapărat va fi Polonia. Ar putea fi România sau o altă țară care se învecinează cu Ucraina, dar este membră NATO.
Așadar, geografia este importantă pentru Putin. El trebuie să demonstreze că nu vizează în mod specific o anumită țară, ci luptă împotriva întregii Alianțe. Pentru el, acest lucru ridică miza.
Care ar trebui să fie răspunsul NATO?
Totul depinde de ce face Rusia și dacă Putin va ridica miza. De exemplu, cel mai bun răspuns al NATO la provocările împotriva Poloniei ar fi fost dacă Alianța ar fi inițiat consultări cu Ucraina și ar fi convenit să stabilească o zonă de interdicție aeriană care să se extindă pe 200 de kilometri în Ucraina.
Zonă care ar fi putut fi monitorizată de aeronavele Alianței și de sistemele de apărare aeriană. În mod oficial, trupele NATO nu se vor afla pe teritoriul ucrainean, dar zona de interdicție aeriană ar limita drastic posibilitățile de „rătăcire” ale dronelor și avioanelor rusești.