Pentru oameni ca Nicușor Dan, stângaci și uneori incapabili să-și fixeze un gen de imagine care să le fie benefică prin rigiditatea și respectarea întocmai a unor gesturi protocolare, chestia cu gafele de protocol e fix ultima problemă.
Pur și simplu nu le pasă că au freza ca un cuib de cuci sau că-i apucă râsul aiurea în biserică. Iar oamenii ăștia, așa roboței în gândire, sunt și super autentici, profunzi, empatici și reali. De asta îl vedeți pe Nicușor Dan că face tot felul de gafe și trompetele chiar exagerează, dar de cele mai multe ori face niște lucruri normale și chiar simpatice, nici măcar gafe. Atâta că nu suntem noi obișnuiți să vedem lideri în forma asta.
Noi, românașii de rând, suntem obișnuiți cu toate soiurile de RAHAȚI PENALI care să ne scuipe zilnic în cap. Ne plac șmecherii, aroganții, ăia autoritari care “taie și spânzură de dragul poporului” pentru buzunarul lor. Și aspectul fizic contează mult. Bărbații mai puțin mobilați la mansardă și care pun accentul pe aparențe și autoritate de ciocănari aroganți au nevoie de un lider cu calitățile pe care ei nu le au neapărat că nu-și permit – dar după care tânjesc, iar doamnele au nevoie de cineva de care să se îndrăgostească și să facă o pasiune, să le activeze respectul ăla slugarnic de victimă față de autoritatea unui abuzator. Valabil și la bărbați.
Nicușor Dan și o țară plină de abuzați
Ăștia suntem. O țară plină de abuzați care de la vârstă fragedă am fost comparați cu alții că de ce X a luat note mai mari sau scoate mai rapid cartofii, care am normalizat că dacă Y are bani sau mușchi are și dreptul să ne abuzeze și să plecăm capul, o țară plină de abuzați care am normalizat că femeia și copilul trebuie să asculte cu sfințenie de bărbat și tată, iar când mai primesc o cafteală, sigur o primesc pe meritate și ca lecție.
Na, într-o societate de asta e normal ca oamenii să-și caute lideri precum abuzatorii lor. Mai ales dacă au și vrăjeală verbală și o dau la sentiment, clasic lor. Oamenii caută stăpâni, nu lideri. Că nu sunt obișnuiți cu așa ceva.
Iar pentru un popor pentru care brandul să se vadă cât mai mare scris pe țoale, pentru care părerea altora contează și în funcție de asta își ghidează propria viață, “Mucușor” nu e ce îi reprezintă pe ei. Ei nu funcționează pe argumente logice și raționale, ei funcționează pe aparențe, behăieli, caterincă de autobază și ciocăneală, adică abuz. Pe ăștia îi recunoști din start atunci când singura defecație neuronală pe care ei o numesc argument e referitoare la aspectul și comportamentul simplu și uman al unei persoane.
Și n-avem ce face.
Iubim șmecherii și abuzatorii
Ei iubesc șmecherii și abuzatorii care arată bine și au vrăjeala dulce. Exact cum ar vrea și ei să fie. Iar singura soluție sunt generațiile noi, că pe ăștia de acum nici terapia cu psihotrope nu-i mai ajută că sunt prea deștepți în lumea lor pentru știință. Trebuie ca generațiile tinere să crească în familii iubitoare care să le acorde atenție și afecțiune emoțională, nu doar mâncare și telefon în mână, iar statul să le ofere un sistem de învățământ real și practic, să le învețe și istoria reală și mai ales cea de după 1900, nu doar că ce mai ciocănari am fost noi. Că iată unde ajungem cu un popor abuzat cu foarte puține realizări la nivel de individ și pentru care singura mândrie e trecutul istoric și ăla prezentat aiurea, că prezentul e prea eșuat pentru el.